Japan-Irlanda 19-12 (9-12)

Moment exceptional pentru rugby-ul japonez!

Magnifica aceasta victorie a Japoniei asupra Irlandei!

Dupa ce, in urma cu patru ani, Japonia invinses Africa de Sud, la Brighton, japonezii au repetat performanta, reusind o alta mare surpriza in fata unei natiuni cu o lunga si bogata traditie rugbystica.

De aceasta data, a fost randul Irlandei sa guste din cupa amara a infrangerii in fata „Samurailor” din Tara Soarelui-Rasare! Irlanda, chiar Irlanda, echipa care, cu putina vreme inaintea inceperii Cupei Mondiale, ocupa locul intai in clasamentul mondial!

Cand o echipa din Tier 2 intalneste o echipa din Tier 1, si pare a avea o evolutie promitatoare, pastrand un scor strans, atunci, de-a lungul meciului, din randurile comentatorilor si suporterilor se ridica o intrebare retorica: va reusi sa reziste echipa Tier 2 pana la sfarsitul celor 80 de minute fara a ceda sub presiunea mai puternicilor lor adversari?

Jucatorii antrenati de Jamie Joseph au dat un raspuns clar, pe teren: nu doar ca au rezistat pana la sfarsit, dar au si dominat finalul partidei mentinandu-i pe irlandezi sub o presiune constanta.

In minutul 76, Kenki Fukuoka, cel care il inlocuise pe fundasul titular, Ryohei Yamanaka, a interceptat pasa lui Jamie Larmour, a sprintat catre terenul de tinta si doar viteza remarcabila a aripei Keith Earles, care a reusit sa il placheze in cursa sa catre but, a salvat Irlanda de la primirea unui nou eseu.

De fapt, irlandezii au simtit amenintarea fortei de atac a gazdelor chiar din minutul 2, atunci cand Kotaru Matsushima a fost pe punctul de a marca primul eseu al partidei. El a urmarit balonul lansat de coechipierul sau Ryohei Yamanaka, l-a depasit, in but, pe Jacob Stockdale, dar, din pacate pentru el, balonul a ricosat, in mod norocos, in fata irlandezului care a culcat balonul, obtinand repunerea de la linia de „22”.

Dupa acest atac, irlandezii au inceput sa controleze meciul, „uvertura” Jack Carty dirijand, intr-o maniera eficienta, ofensiva echipei sale gratie acuratetii jocului de picior.
In decurs de 8 minute, irlandezii au macat doua eseuri, ambele fiind create de Jack Carty prin doua precise lovituri de urmarire.

In minutul 13, Garry Ringrose castiga duelul aerian cu Yamanaka si culca balonul in terenul de tinta

In minutul 21, acelasi Carty lanseaza o delicata lovitura de urmarire in spatele defensivei japoneze, Ringrose se inalta pasand balonul in spate si Rob Kearney plonjeaza in eseu.

Japonezii au reusit sa absoarba presiunea ofensiva exercitata de irlandezi si nu s-au temut sa atace „la mana”, ei avand o ocazie favorabila in minutul 25.

Cele doua aripi, Matsushita si Lemeki, au sprintat catre butul irlandez, in urmarirea balonului sutat de Yutaka Nagare, mijlocasul la gramada, Josh van der Flier a plonjat pentru a controla balonul,, dar a comis un aproape invizibil „inainte”, infractiune pe care arbitrul australian Angus Gardner nu a observat-o. Si in loc de o gramada „la 5” in favoarea japonezilor, Garry Ringrose a degajat in tusa, scapand de presiunea niponilor.

Gazdele nu au cedat, insa, au continuat sa joace deschis, fortand greselile irlandezilor.

Drept urmare, Yu Tamura a beneficiat de trei lovituri de pedeapsa, care transformate fiind, au dus scorul la 9-12, scor cu care s-a incheiat prima repriza.

In cea de-a doua repriza, Irlanda a pierdut doua baloane in tusa pe repunerea lui Rory Best, si, incet-incet, a cedat initiativa adversarilor.

La sfarsitul meciului, Joe Schmidt, antrenorul Irlandei, profund dezamagit, a declarat:” Le-am dat posibilitatea sa joace. Japonia nu a jucat peste asteptarile mele. Din pacate (n.a pentru noi) ei au implinit asteptarile mele. De-a lungul meciului au aratat determinare, indemnare si energie. Noi am controlat primul sfert de ora cand am inscris doua eseuri frumoase, dar, dupa aceea, am avut probleme in a stavili atacurile lor. Este o infrangere grea pentru noi, dar acum trebuie sa ne pregatim pentru meciul cu Rusia”.

Tocmai aceasta nestavilita energie pe care are remarcat-o antrenorul Irlandei– etalata atat in fazele ofensive cat si in fazele defensive – a permis gazdelor sa revina de la 3-12 si sa castige meciul.

In acest meci cu Irlanda, Japonia a demonstrat ca o echipa din Tier 2, bine pregatita din punct de vedere tehnic, tactic si fizic, poate absorbi, cu succes, presiunea exercitata de una dintre cele mai valoroase echipe ale lumii, fiind capabila sa raspunda cu aceeasi moneda si sa revina pentru a castiga intr-un final dramatic.

Japonezii au atacat in valuri, iar in minutul 58, dupa ce puternicul centru Ryoko Nakamura a „spart” zidul defensiv irlandez, o combinatie de pase lungi si scurte a creat avantaj numeric pe partea stanga si Kenki Fukuoka, cel care il inlocuise pe fundasul titular Ryohei Yamanaka, a marcat eseul decisiv, eseu care a fost transformat de Yu Tamura.

In minutul 71, Tamura a transformat o lovitura de pedeapsa stabilind scorul final 19-12.

A fost un meci memorabil avand in vedere ca o echipa din Tier 2 a rasturnat toate pronosticurile si a reusit sa invinga, nu intr-un meci amical, ci intr-un meci cu miza ridicata, desfasurat in arena celei mai importante competitii rugbystice – Cupa Mondiala – echipa care ocupa, in acest moment, locul 2 in ierarhia mondiala!

In acest meci, Japonia a prezentat lumii rugby-ului, structura pe care o natiune din Tier 2 trebuie sa o posede pentru a putea trece dincolo de pragul unei simple si curajoase provocari adresate unei echipe din Tier 1, facand, astfel, pasul decisiv, in planul valorii, catre un succes de prestigiu.

O asemenea structura este alcatuita din inaintasi puternici, cu o pozitie impecabila in gramada si cu o tehnica pe masura; un pachet al inaintasilor caracterizat de coerenta si de sincronizare in gramezile fixe, de forta si indemanare in contactele directe si in jocul la sol.

Urmarind acest meci, mi-am adus aminte cuvintele lui Mario Ledesma, fostul taloneur al „Pumelor” si actualul antrenor al Argentinei: ”Inaintasii decid victoria, linia de treisferturi decide scorul”.

O gramada puternica, stabila, capabila sa isi impuna autoritatea in joc, permite perechii de mijlocasi sa execute un joc variat, alegand optiuni diferite in functie de faza respectiva si punand in valoarea calitatile liniei de treisferturi.

Si, dezvoltand ideea de mai sus, imi permit sa afirm ca, in acest moment, una dintre marile calitati ale echipa Japoniei este echilibrul demonstrat intre inaintasi si treisferturi.
Niciunul dintre aceste doua compartimente nu s-a dovedit a fi mai bun in detrimentul celuilalt.